Pe străzile capitalei aleargă ţopăind un bărbat încă tânăr. Mişcările-i sunt vioaie: ochii îi strălucesc, buzele-i râd, obrazul înduioşat e rumen de plăcere... E întruchiparea mulţumirii şi a bucuriei.
Ce i s-a întâmplat? A căpătat o moştenire? Şi-a găsit o slujbă pe care şi-o dorea? A fost înaintat în funcţie? E îndrăgostit şi se gândeşte la aleasa inimii, ori se grăbeşte cumva la o întâlnire cu dânsa? Sau e ceva mai simplu: a mâncat bine şi acum senzaţia sănătăţii, senzaţia firii sătule joacă în toate mădularele lui? O, tu Soartă a oamenilor trecători, nu cumva tocmai i s-a atârnat de gât frumoasa ta Stea a Norocului?
Nu. Omul nostru a născocit o calomnie despre un prieten al lui, a răspândit-o cu grijă, a auzit-o, da, a auzit aceeaşi calomnie din gura altui prieten al său şi i-a dat crezare.
O, cât de mulţumit, cât de încântat este în clipa asta tânărul nostru simpatic, ce viitor strălucit îl aşteaptă!
Un comentariu:
In ultima vreme te cam specializezi in umor dumneata! :)) Am prins nuantele, culoarea, autoironia si... zambetul a venit de la sine :)
Trimiteți un comentariu