"Suntem trecători! Dar ştim, în trecerea noastră, să săpăm urme adânci în sufletele unor străini."
Nu scriu aici pentru că vreau să zgudui sau să impresionez lumea cu ideile mele... scriu doar pentru a nu lăsa să se piardă ceea ce se află în mine, la un moment dat. Peste ani, cuvintele mele de aici îmi vor arăta calea pe care am mers.

Sau, cum spunea Bernanos: "Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o odată: în ochii copilului care am fost."

marți, 29 decembrie 2015

Ramas bun, "2015"

Anului ce tocmai se incheie...


Cu bune si cu rele, asa cum ai fost anule, asa cum m-am priceput sa te traiesc zi de zi, noapte de noapte, cu toate cele traite, facute, gandite, spuse si auzite, cu tot ceea ce am primit si ceea ce am pierdut, cu tot ceea ce ma bucura in amintire si cu toate cele pe care le regret atat de amarnic si inca ma dor, "2015" iti spun deja "Ramas bun!". Ne vom mai revedea, prin amintirea intamplarilor care merita tinute minte...

I'm thinking of you ("2015")
In my sleep
They're not good thoughts
The worst kind of sad
I've noticed things
Cannot be repaired
When I wake up
I'll be in despair
'Cause I know I've got to say
I know I've got to say
Goodbye
..........
I know I'm gonna look
So so so so bad
But there's no easier way
For me to have to walk away
But I don't want to hear this no more
And I don't want to feel this no more
And I don't want to see this no more
And I don't want to experience this no more

Si-amu gata, plec. Imi fac bagajele, imi iau papornitele si plec. Patru flacai si opt domnite, din care trei sferturi suntem olteni, purcedem la drum, care, cum, cand si cu ce putem, sa incheiem anul asta si sa pasim in urmatorul, impreuna, la poale de Parang. Cu prietenii olteni, la poalele muntelui meu de suflet, cu gandul de a-i calca si pe creste... miroase a vremurile bune, de odinioara. Pentru ca intotdeauna anii trecuti de ceva vreme reprezinta "vremurile bune". Sunt sigur ca peste ani, si despre 2015 voi vorbi ca "despre vremurile bune de odinioara".
Ciudata atractia asta a noastra de a considera mereu mai bun ceea ce a fost, decat ceea ce este.
Chiar daca stim ca nimic nu este mai real decat prezentul.
Poate ca ne teme de realitate. Preferam amintirile a ceea ce a fost odata, amintiri pe care le putem alege si aduce in minte si in suflet in lumina in care vrem noi, spre deosebire de prezent care ne intra in suflet exact in lumina (sau intunericul) in care se scalda.

- Incotro, dragii mei?
- Inainte, ca inainte era mai bine!