"Suntem trecători! Dar ştim, în trecerea noastră, să săpăm urme adânci în sufletele unor străini."
Nu scriu aici pentru că vreau să zgudui sau să impresionez lumea cu ideile mele... scriu doar pentru a nu lăsa să se piardă ceea ce se află în mine, la un moment dat. Peste ani, cuvintele mele de aici îmi vor arăta calea pe care am mers.

Sau, cum spunea Bernanos: "Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o odată: în ochii copilului care am fost."

miercuri, 7 mai 2008

Iarna la tara

"Ceata, vant, zapada si tacere
Raza lunii falfaie tacut
Inima c-o molcoma durere
Isi aduce aminte de trecut
Spulberat omatul se despica
Pe-asa luna eu ascuns iesit
Indesandu-mi cusma de pisica
Casa parinteasca-am parasit
Iarasi sunt in locurile mele
M-au uitat? S-au minte ma mai tin?
Stau mahnit ca un gonit de rele
Reintors la vechiul lui camin
Cusma mi-o framant fara cuvinte
Sufletul prin ganduri mi-l desir
De bunicii mei mi-aduc aminte
Si de-nzapezitul cimitir
Toti vom fi acolo...poti sa semeni
Viata ta cu ras si cu tumult
Pentru asta trag asa spre oameni
Si-i iubesc pe toti atat de mult
Pentru asta inima mi-i moarta
Cand privesc al anilor prapad
Vechea casa c-un dulau la poarta
Parca stiu ca n-am s-o maï revad"

"Plecarea", melodie de Ducu Bertzi

Fotografii realizate de Andries Cristina

4 comentarii:

Ilona spunea...

super faine pozele si atmosfera. probabil si pt ca -mi amintesc de vacantele mele la tara, iarna...am citit comentul tau, pe munte merg de mult, de 10 ani (?)acum tocmai am aflat ca am unngenunchi busit tare, si tre s-o las mai moale :(.
iar pe 5 iulie si eu am fost in Crai, pe Br de Mijloc.
poate mai vb, pa si...vreme faina pe oriunde vei umbla!

Anonim spunea...

foarte frumoase pozele :) Si natura de acolo:)

Luana Aldor spunea...

He, he, he! Văd că ți-a cucerit inima pisi și nu fata din poză! Iți vei da oare inima și unei 'yin', iubitorule de necuvântătoare?

Claudiu Crăciun spunea...

De ce nu?
Oricum, inima mea a apartinut cu adevarat doar haosului sau iluziilor mele de "yin"... pana acum.
Iubesc necuvantatoarele... uneori mai mult chiar decat pe multi dintre semeni. Insa niciodata inima mea nu a apartinut lor!

PPS: pisi din poze a murit. Era motan. A fost ucis de tarani, din simplul motiv ca nu mai avea stapan... nu mai era nimeni la tara.
Iar fata m-a parasit pentru altii.
Daca despre astfel de "yin" vrei sa-mi vorbesti, iti pierzi vremea :). Mai bine revenim la necuvantatoare.