Raza lunii falfaie tacut
Inima c-o molcoma durere
Isi aduce aminte de trecut
Spulberat omatul se despica
Pe-asa luna eu ascuns iesit
Indesandu-mi cusma de pisica
Casa parinteasca-am parasit
Iarasi sunt in locurile mele
M-au uitat? S-au minte ma mai tin?
Stau mahnit ca un gonit de rele
Reintors la vechiul lui camin
Cusma mi-o framant fara cuvinte
Sufletul prin ganduri mi-l desir
De bunicii mei mi-aduc aminte
Si de-nzapezitul cimitir
Toti vom fi acolo...poti sa semeni
Viata ta cu ras si cu tumult
Pentru asta trag asa spre oameni
Si-i iubesc pe toti atat de mult
Pentru asta inima mi-i moarta
Cand privesc al anilor prapad
Vechea casa c-un dulau la poarta
Parca stiu ca n-am s-o maï revad"
"Plecarea", melodie de Ducu Bertzi
























4 comentarii:
super faine pozele si atmosfera. probabil si pt ca -mi amintesc de vacantele mele la tara, iarna...am citit comentul tau, pe munte merg de mult, de 10 ani (?)acum tocmai am aflat ca am unngenunchi busit tare, si tre s-o las mai moale :(.
iar pe 5 iulie si eu am fost in Crai, pe Br de Mijloc.
poate mai vb, pa si...vreme faina pe oriunde vei umbla!
foarte frumoase pozele :) Si natura de acolo:)
He, he, he! Văd că ți-a cucerit inima pisi și nu fata din poză! Iți vei da oare inima și unei 'yin', iubitorule de necuvântătoare?
De ce nu?
Oricum, inima mea a apartinut cu adevarat doar haosului sau iluziilor mele de "yin"... pana acum.
Iubesc necuvantatoarele... uneori mai mult chiar decat pe multi dintre semeni. Insa niciodata inima mea nu a apartinut lor!
PPS: pisi din poze a murit. Era motan. A fost ucis de tarani, din simplul motiv ca nu mai avea stapan... nu mai era nimeni la tara.
Iar fata m-a parasit pentru altii.
Daca despre astfel de "yin" vrei sa-mi vorbesti, iti pierzi vremea :). Mai bine revenim la necuvantatoare.
Trimiteți un comentariu