Visam că sunt într-un refugiu pe munte, iar afară era furtună cu trăznete. Vântul zguduia refugiul... M-am trezit speriat. Afară ploua. Tuna şi fulgera.
Eram singur.
"Suntem trecători! Dar ştim, în trecerea noastră, să săpăm urme adânci în sufletele unor străini."
Nu scriu aici pentru că vreau să zgudui sau să impresionez lumea cu ideile mele... scriu doar pentru a nu lăsa să se piardă ceea ce se află în mine, la un moment dat. Peste ani, cuvintele mele de aici îmi vor arăta calea pe care am mers.
Sau, cum spunea Bernanos: "Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o odată: în ochii copilului care am fost."
Un comentariu:
http://www.youtube.com/watch?v=6jpAIoHTxkA
Trimiteți un comentariu