"Suntem trecători! Dar ştim, în trecerea noastră, să săpăm urme adânci în sufletele unor străini."
Nu scriu aici pentru că vreau să zgudui sau să impresionez lumea cu ideile mele... scriu doar pentru a nu lăsa să se piardă ceea ce se află în mine, la un moment dat. Peste ani, cuvintele mele de aici îmi vor arăta calea pe care am mers.

Sau, cum spunea Bernanos: "Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o odată: în ochii copilului care am fost."

vineri, 29 august 2008

"... din epoca foiletonistică"


În tot ceea ce faci pui o parte din tine - din sufletul tău, din personalitatea ta.
În tot ceea ce am trăit, am făcut şi am avut împreună, am pus câte o bucăţică din noi. Nici n-ar fi avut cum să fie altfel! Ne-am dăruit unul altuia atât de mult, încat de-acum o viaţă întreagă nu mai e suficientă pentru a putea pierde sau uita ce am primit.
Ti-am arătat ce înseamnă viaţa; nu-ţi mai rămane de-acum decât să trăieşti aşa cum ştii, cum iţi doreşti. Mi-ai fost călăuză în drumul spre "acasă"; nu-mi mai rămâne de-acum decât să merg pe acest drum, până la capăt.
Port în pieptul meu urmele încinse ale tălpilor sufletului tău. Ce am primit, în suflet îmi va rămâne!
N-am uitat nimic din tot ce am primit! N-am uitat nimic!
Doar am înteles...

Niciun comentariu: