"Suntem trecători! Dar ştim, în trecerea noastră, să săpăm urme adânci în sufletele unor străini."
Nu scriu aici pentru că vreau să zgudui sau să impresionez lumea cu ideile mele... scriu doar pentru a nu lăsa să se piardă ceea ce se află în mine, la un moment dat. Peste ani, cuvintele mele de aici îmi vor arăta calea pe care am mers.

Sau, cum spunea Bernanos: "Nu știu pentru cine scriu, dar știu de ce scriu. Scriu ca să mă justific. În ochii cui? Am spus-o deja, dar înfrunt ridicolul de a mai spune-o odată: în ochii copilului care am fost."

luni, 21 noiembrie 2011

Despre morala privitoare la relatiile dintre sexe




De la Anatole France citire:

- "Parerile noastre despre dragoste, ca si celelate, au aceeasi soarta; se reazema pe obiceiuri anterioare carora li s-a pierdut pana si urma. In materie de morala, preceptele care si-au pierdut rostul, indatoririle cele mai de prisos, constrangerile cele mai daunatoare, cele mai crude sunt, din pricina marii lor vechimi si a tainei originii lor, cele mai putin contestate si cele mai putin contestabile, cele mai putin examinate, cele mai venerate, cele mai respectate si cele de la care nu te poti abate fara sa-ti atragi invinuirile cele mai aspre. Toata morala privitoare la relatiile dintre sexe este intemeiata pe principiul potrivit caruia femeia, odata dobandita, ii apartine barbatului, e un bun al lui, cum e calul, sau cum sunt armele. Dar lucrul acesta incetand de a mai fi adevarat, decurg din el unele absurditati, cum ar fi, de exemplu, casatoria sau contractul prin care femeia este vanduta unui barbat, cu clauzele restrictive ale dreptului de proprietate, introduse ca urmare a slabirii treptate a posesorului.
Obligatia impusa unei fete de a-i aduce sotului ei fecioria ei dainuieste din vremea cand fetele erau maritate de indata ce deveneau nubile. E caraghios ca o fata care se marita la douazeci si cinci sau treizeci de ani sa mai fie supusa acestei obligatii. Veti spune ca e un dar de care sotul ei, daca va gasi unul in cele din urma, va fi magulit. Dar noi vedem in fiecare clipa atatia barbati care umbla dupa femei maritate si care se arata tare multumiti cand le pot avea, asa cum le gasesc.
Pana si astazi, datoria fetelor este determinata, in morala religioasa, de aceasta veche credinta ca Dumnezeu, cel mai puternic dintre purtatorii de razboaie, e poligam, ca isi rezerva toate fecioriile si ca noi nu putem lua decat ceea ce ne lasa. Credinta aceasta, ale carei urme dainuieste in multe metafore ale limbajului mistic, s-a pierdut astazi la majoritatea popoarelor civilizate. Cu toate acestea, ea tot mai are precadere in educatia fetelor, nu numai printre credinciosi, ci chiar si printre liber-cugetatori, care, mai totdeauna, nu cugeta liber, pentru motivul ca nu cugeta deloc.
Cuminte inseamna invatat. Se spune despre o fata ca e cuminte cand nu stie nimic. Ii cultivam nestiinta. In ciuda tuturor masurilor noastre, cele mai cuminti stiu, pentru ca nu le putem ascunde nici propria lor fire, nici starile, nici senzatiile lor. Dar stiu prost, stiu de-a-ndoaselea. Iata tot ce se obtine printr-o educatie ingrijita...

- Atunci, domnule, dumneata socotesti ca e un lucru fara importanta cand o femeie se daruieste intreaga?

- Nu, doamna, faptul acesta poate avea importanta lui. Si tot ar mai trebui de vazut daca femeia, daruindu-se, ofera o livada delicioasa sau un maidan cu ciulini si papadie. Si apoi, nu se cam face abuz de cuvantul daruire? In dragoste, femeia mai mult se imprumuta, decat se daruieste."
-----------------------------------------------

"Ea nu-l iubea deloc, dar tinea ca el s-o iubeasca. De altfel, era foarte rezervata cu dansul, nu numai pentru ca nu simtea niciun imbold - caci, printre gesturile dragostei, sunt unele pe care femeile le fac cu nepasare, cu usurinta, din instinct de femei, din obisnuinta si din spirit traditional, ca sa-si incerce puterile si pentru multumirea de a le descoperi efectele. Motivul prudentei ei era faptul ca-l stia tare "mojic", in stare sa traga profit din gesturile ei de familiaritate si sa i le si reproseze dupa aceea cu grosolanie daca nu le-ar mai fi continuat..."

Niciun comentariu: