Te-aș pofti și-n casă,
Dar mi-e teamă
Că-mi aduci aceeași veșnică păpușă
Si același vechi refren de panoramă!...
Iartă-mă că-ți spun ce cuget, Moș Crăciun...
Dar eu - zău - nu văd de ce mai vii!...
Ce folos că ești bătrân
Și-ai suflet bun,
Dacă-n tolbă n-ai decât minciuni pentru copii!...
Nu-ți mai pierde timpul cu povești
Pentru cei ce nu mai cred în ele...
Tu - e drept - n-ai fost decât așa cum ești -
Omul cu păpuși de porțelan
Și acadele...
Dar eu nu mai sunt copilul de-altădată,
Să mă-ncânt numai de chipuri ce se șterg -
Mie-mi trebuie-o femeie adevărată,
Nu femei-păpuși de Nurenberg!...
Iată!...
Asta este tot ce-am vrut să-ți spun...
Si ți-am spus, să știi și tu ce-aș vrea!...
Ține minte,
Ține minte, Moș Crăciun...
Și la anul, dacă vii din nou, să-mi vii cu Ea!...
Astfel spunea Ion Minulescu
Eu, însa, te aștept să-mi vii cu ea și-acum!
Știi tu, Moșule, despre ce vorbesc...
Un comentariu:
Superbe versuri...uitasem ce frumos a scris Minulescu.
Sper ca Mosul ti-a adus ce ti-ai dorit :).
Trimiteți un comentariu